Fondurile europene în complementaritate cu fondurile naţionale, cele de garantare, pot să genereze efect multiplicator, investiţii mult aşteptate de mediul de afaceri, dar şi pentru cei care în această perioadă destul de grea au iniţiativa aceasta a investiţiilor şi a creării de locuri de muncă, a transmis ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, în cadrul unei intervenții la un eveniment al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), informează Agerpres.
”Fondurile europene în complementaritate cu fondurile naţionale, cele de garantare, pot să genereze efect multiplicator, investiţii mult aşteptate de mediul de afaceri, dar şi pentru cei care în această perioadă destul de grea au iniţiativa aceasta a investiţiilor şi a creării de locuri de muncă. Activitatea a fost destul de intensă în ceea ce priveşte volumul garanţiilor, dar să ştiţi că şi fondurile europene reprezintă o alternativă extrem de serioasă. Avem o ofertă destul de serioasă pentru Fondul Naţional de Garantare”, a precizat oficialul român.
Acesta a amintit că România are o ”oportunitate istorică” de a-și consolida economia și de a se dezvolta cu ajutorul fondurilor europene primite prin Planul Național de Redresare și Reziliență și bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
”Nu ascund faptul că şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este destul de tentant din punct de vedere al instrumentelor financiare, garanţiile de portofoliu. Tot pe acest cadru partenerial avem colaborare cu Banca Europeană de Investiţii pentru aproximativ 300 de milioane de euro destinate întreprinderilor mari şi, în sfârşit, investiţiile de tip <<private equity>>, de 400 de milioane de euro pe care le derulăm cu instituţiile financiare internaţionale. Lista noastră este lungă şi este o oportunitate istorică pentru România să aibă la dispoziţie un asemenea buget pentru dezvoltare – de 80 de miliarde de euro. Mi-ar plăcea ca după aceşti 80 de miliarde de euro să vedem autostrăzile, infrastructura feroviară, şcolile, infrastructura spitalicească şi tot ceea ce înseamnă consolidarea economiei româneşti, a mediului de afaceri dezvoltate. Aici, efortul este unul conjugat”, a menţionat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.
Țara noastră poate profita de cele 29,2 miliarde euro din PNRR după ce miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde, la 28 octombrie, Planului Național de Redresare și Reziliență, nu înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să evalueze pozitiv, la București, acest document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală.
Acest lucru a permis Comisiei Europene să transfere țării noastre, la 2 decembrie 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Ccea de-a doua tranșă de 1,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, alocată la 12 ianuarie, a venit să întregească prefinanțarea acordată României, lucru posibil după ce Guvernul a aprobat, la 22 decembrie, Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și țara noastră, semnat anterior acestui moment de ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, pentru cele 14,94 miliarde de euro din PNRR, care cuprinde 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.
Conform estimărilor ministrului Marcel Boloș, țara noastră ar urma să încaseze 3 miliarde de euro din PNRR, în luna iulie, în baza cererii de plată la finalul lunii mai, anunță Agerpres.
Cât privește celelalte fonduri europene, România a transmis Comisiei Europene varianta finală a Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, în vreme ce 11 din cele 16 Programe Operaționale au primit deja avizul din partea Guvernului.
Documentele care vor fi transmise oficial Comisiei Europene sunt cele aferente PO Transport (POT) cu o alocare de 4,75 miliarde euro, PO Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) cu alocare de 3,36 miliarde euro, PO Educație și Ocupare (POEO) în valoare totală de 3,48 miliarde euro. Tot astăzi au fost aprobate și trei noi Programe Operaționale Regionale aferente regiunilor Centru, Nord-Est și Sud-Est, ridicând totalul acestora la 7 din cele 8.
În prezent, în etapa finală de pregătire se mai află 5 programe – PO Dezvoltare Durabilă (PODD) cu aprox. 4 miliarde euro, PO Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) cu o alocare de aprox. 1,6 miliarde euro, PO Sănătate (POS) unde sunt prevăzuți aprox. 2,2 miliarde euro, PO Tranziție Justă (POTJ) cu investiții disponibile în valoare de aprox. 2 miliarde euro și Programul Operațional Regional București-Ilfov – aprox. 0,5 miliarde euro.
The post Ministrul Marcel Boloș: Fondurile europene în complementaritate cu fondurile naţionale pot să genereze efect multiplicator, investiţii mult aşteptate de mediul de afaceri appeared first on caleaeuropeana.ro.
sursa: FONDURI EUROPENE – caleaeuropeana.ro
https://bit.ly/3GBfaWc